ISTORIE ÎNGROPATĂ ÎN GUNOI, LA CIOCĂNEȘTI! DEZASTRUL DE PE FOSTA MOȘIE GHIKA-CANTACUZINO!

DE LA MOȘIE BOIEREASCĂ LA… GROAPĂ DE GUNOI

de Iulia Ghercă

  Ansamblul conacelor Ghika – Cantacuzino din Ciocănești, înscris în Lista Monumentelor Istorice cu cod DB-II-a-B-17420 cuprinde beciurile conacului din veacul al XVII-lea, un conac de la începutul secolului XX care astăzi adăpostește căminul cultural și biblioteca, o cuhnie pe care nu am identificat-o în teren, zid de incintă și un parc. Deși aceste obiective sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, nimeni nu a intervenit pentru ca fosta curte boierască Ghika-Cantacuzino să nu ajungă o groapă de gunoi. De parcă gunoaiele și mirosul pestilențial nu erau suficiente pentru pângărirea unor vestigii istorice și unui parc monument istoric, în urmă cu o săptămână patru arbori din parc au fost mistuiți de flăcările unui incendiu pus de cetățenii care aveau obligația de a sta la domiciliu.

Ce blestem planează asupra acestui loc? Același ca în cele mai multe locuri din țară unde monumentele istorice sunt batjocorite, ignoranța cetățenilor și nepăsarea celor îndrituiți prin lege să le protejeze!

“La Ciocănești a avut conac familia Cantacuzino. El era situat în centrul comunei, pe malul unui pârâu, având în preajmă un iaz și un parc. Din vechea clădire de odinioară se mai văd urmele pivnițelor cu două nave care erau susținute de arce dubloruri, precum și urme de ziduri care par refaceri din sec. XVIII-XIX. (Mihai Oproiu, în Dicționarul Istoric al Județului Dâmbovița).

     În secolul al XIX-lea familia Ghika-Cantacuzino a construit pe această moșie un conac în stil victorian înconjurat de grădini. Saloanele edificiului adăposteau colecții de artă și antichități, mobilier valoros, ornamente, picturi și pereți tapetați pentru care ultima proprietară a implorat statul comunist în momentul naționalizării să-l transforme în muzeu. Localnicii nu au vrut să audă de așa ceva așa că au aplicat clădirii tratamentul cunoscut în epocă. Au desfăcut stema familiei de pe fronton, au jefuit, au pus foc. De zeci de ani nu se mai văd urmele construcției din veacul al XIX-lea, au rămas ca prin minune pivnițele a căror vechime ar putea coborî până în vremea lui Mihai Viteazul. În jurul lor, arbori rătăciți din ceea ce era odată un splendid parc și iazul unde copiii din sat se dau iarna pe gheață iar pescarii își încearcă norocul vara.

 În septembrie 2016, Televiziunea Columna a filmat acest loc plin de gunoaie și a solicitat un punct de vedere din partea Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Dâmbovița. Puteți viziona reportajul aici: https://www.youtube.com/watch?v=I12BLS6x-cg
Patru ani mai târziu, ruinele conacului Ghika-Cantacuzino ca aproape întreg domeniul pe care se află au devenit o și mai mare groapă de gunoi a localității.

  Timp de patru ani care s-au întins pe un mandat acest primar de la Cicocănești nu a mișcat un deget pentru a direcționa deșeurile aduse frecvent de localnici pe aceste ruine oriunde altundeva. Nu a intervenit odată pentru protejarea acestui monument. Sigur, în ignoranța lui va spune că fiind zonă privată nu era de datoria lui. Atașăm aici pentru primarul de la Ciocănești și pentru toți ceilalți primari care nu au habar despre obligațiile care le revin odată cu funcția de edil în protejarea monumentelor istorice, exact ce spune legea.
Potrivit Legii nr.422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice: (2) În cazul în care un monument istoric nu are proprietar cunoscut obligaţiile decurgând din prezenta lege revin autorităţii administraţiei publice locale din unitatea administrativă pe al cărei teritoriu este situat monumentul istoric sau autorităţilor administraţiei publice centrale.Art. 6. – (1) Statul garantează şi asigură protejarea monumentelor istorice în condiţiile stabilite prin prezenta lege.(2) Ministerul Culturii şi Cultelor este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care elaborează strategiile şi normele specifice de protejare a monumentelor istorice, urmăreşte şi asigură aplicarea lor.(3) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi răspund, după caz, de activitatea de protejare a monumentelor istorice. (4) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi instituţiile din subordinea acestora, precum şi autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice, cu deţinătorii şi administratorii acestora, precum şi cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale din domeniul protejării monumentelor istorice şi îi sprijină în condiţiile legii.


Ce obligaţii are primarul faţă de monumentele istorice ?
Primarul localităţii are, printre alte obligaţii, pe aceea de a cunoaşte monumentele istorice din localitatea sa şi de a se îngriji ca toţi cei direct sau indirect legaţi de monumentele istorice – de la proprietarul acestuia, poliţie, pompieri, membrii consiliului local, şi până la locuitorii şi vizitatorii localităţii să ştie care sunt monumentele istorice şi ce înseamnă protejarea lor. Informarea o face prin comunicare directă cu cei interesaţi, în scris, prin aplicarea însemnului de monument istoric pe construcţiile protejate, prin afişe, pliante, popularizare. Primarul, ca primul cunoscător şi ocrotitor al patrimoniului cultural din localitatea lui, trebuie să vegheze ca monumentele să fie conservate, iluminate, păzite, protejate contra distrugerilor, calamităţilor şi incendiilor, iar intervenţiile asupra monumentelor istorice să fie făcute cu toate avizele necesare.


  Deasemenea, potrivit http://cimec.ro/ProiecteEuropene/Patrimoniu/doc/istorice.htm
Primarul are următoarele atribuţii specifice:
a) verifică existenţa tuturor avizelor de specialitate în domeniul monumentelor istorice şi conformitatea autorizaţiei cu prevederile acestora, precum şi îndeplinirea dispoziţiilor cuprinse în Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric, conform prevederilor legale, asigură menţionarea în autorizaţie a tuturor condiţiilor conţinute în avize la autorizarea lucrărilor asupra monumentelor istorice şi asupra imobilelor situate în zona lor de protecţie, respectiv la eliberarea pentru acestea a autorizaţiei de funcţionare;
b) ia măsuri pentru autorizarea cu prioritate a documentaţiilor tehnice care se referă la intervenţii asupra monumentelor istorice;
c) emite de urgenţă autorizaţia de construire, în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, în vederea executării lucrărilor provizorii sau de intervenţii urgente, de consolidare temporară şi punere în siguranţă a monumentelor istorice; valabilitatea autorizaţiei de construire provizorie este de 6 luni, putând fi prelungită o singură dată cu încă 6 luni, şi încetează o dată cu eliberarea unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare definitive;
d) dispune oprirea oricăror lucrări de construire sau de desfiinţare în situaţia descoperirii de vestigii arheologice, hotărăşte şi, după caz, organizează paza acestora şi anunţă în cel mai scurt timp direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
e) asigură prin aparatul propriu de specialitate şi în colaborare cu direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, aplicarea însemnelor distinctive şi a siglelor de monumente istorice şi controlează întreţinerea lor de către proprietar;
f) asigură paza şi protecţia monumentelor istorice aflate în domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale monumentelor istorice abandonate sau aflate în litigiu, semnalând de urgenţă direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, orice caz de nerespectare a legii;
g) asigură efectuarea, împreună cu serviciile publice de pompieri, de acţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor la monumente istorice.